Telescopiu astronomicu, esperimentu di scienza è educazione per i zitelli, telescopiu d'entrata

Descrizione breve:

F36050 hè un picculu telescopiu astronomicu rifrattante, chì hà i vantaghji di grande apertura (50mm) è prezzu bassu.Ùn occupa micca un locu per a piazza.Hè adattatu per i principianti.Hè furnutu cù dui oculari cù un ingrandimentu sfarente, è un specchiu pusitivu di ingrandimentu 1.5x Permette di cunghjuntà liberamente è osservà oggetti di diverse distanze è dimensioni.


Detail di u produttu

Tags di u produttu

Parametri di u produttu

Model KY-F36050
Pduru 18X/60X
Apertura luminosa 50 mm (2,4 ″)
Lunghezza focale 360 mm
specchiu oblicu 90°
Oculare H20 mm/H6mm.
lunghezza focale / refractive 360 mm
Pesu Circa 1 kg
Materiale Alloy d'aluminium
Pcs/ cartone 12pezzi
Cdimensione di scatula di culore 44CM * 21CM * 10CM
Wottu/carton 11.2kg
Ctaglia arton 64 x 45 x 42 cm
Breve descrizzione Telescopiu Refractor Outdoor Telescope AR per i zitelli principianti

Cunfigurazione:

Oculare: h20mm, h6mm dui oculari

1.5x specchiu pusitivu

Specchio zenith à 90 gradi

Trépied d'aluminium d'une hauteur de 38 cm

Certificatu di carta di garanzia manuale

Indicatori principali:

★ lunghezza focale / refractive: 360mm, apertura luminosa: 50mm

★ 60 volte è 18 volte ponu esse cumminati, è 90 volte è 27 volte ponu esse cumminati cù 1.5x specchiu pusitivu

★ risuluzione teorica: 2.000 arcseconds, chì hè equivalente à dui ogetti cù una distanza di 0.970 cm à 1000 metri.

★ culore di u canna di lenti principale: argentu (cum'è mostra in a stampa)

★ pesu: Circa 1kg

★ dimensione di scatula esterna: 44cm * 21cm * 10cm

Cumbinazione di visualizazione: 1.5x specchiu pusitivu h20mm oculare (immagine pusitiva cumpleta)

Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners  07 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 01 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 02 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 03 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 04 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 05 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 06 Outdoor Refractor Telescope   AR Telescope for Kids Beginners 08

Reguli d'usu:

1. Spartite i pedi di supportu, installate u canna di telescopiu nantu à u giogo è aghjustate cù viti grossi di serratura.

2. Inserite u specchiu zenith in u cilindru di focu è riparate cù viti currispondenti.

3. Installa l'oculare nantu à u specchiu zenith è riparà cù viti currispondenti.

4. Se vulete ingrandà cù un specchiu pusitivu, installate trà l'oculare è u canna di lenti (ùn ci hè bisognu di installà un specchiu zenith à 90 gradi), per pudè vede u corpu celeste.

Cosa hè u telescopiu astronomicu?

U telescopiu astronomicu hè u principale strumentu per osservà i corpi celesti è catturà l'infurmazioni celesti.Dapoi chì Galileu hà fattu u primu telescopiu in u 1609, u telescopiu hè statu sviluppatu continuamente.Da a banda otticu à a banda piena, da a terra à u spaziu, a capacità d'osservazione di u telescopiu hè diventata più forte è più forte, è più è più infurmazione di u corpu celeste pò esse captu.L'esseri umani anu telescopi in banda d'onda elettromagnetica, neutrini, onde gravitazionali, raghji cosmici è cusì.

Storia di u sviluppu:

U telescopiu hè urigginatu da i vetri.L'omu hà cuminciatu à aduprà vetru circa 700 anni fà.Intornu à u 1300 d.C., i Taliani cuminciaru à fà lenti di lettura cù lenti cunvessi.Intornu à u 1450 d.C., apparsu ancu i vetri di miopia.In u 1608, un apprendista di H. Lippershey, un fabricatore di lenti olandesi, hà scupertu accidentalmente chì impilando dui lenti, puderia vede chjaramente e cose in a distanza.In u 1609, quandu Galileu, un scientist talianu, hà intesu parlà di l'invenzione, hà subitu fattu u so propiu telescopiu è l'utiliza per osservà e stelle.Da tandu hè natu u primu telescopiu astronomicu.Galileu hà osservatu i fenomeni di macchie di u sole, crateri lunari, i satelliti di Jupiter (satelliti Galileo) è u prufittu è a perdita di Venus cù u so telescopiu, chì susteneva fermamente a teoria eliocentrica di Copernicus.U telescopiu di Galileu hè fattu di u principiu di rifrazzione di a luce, cusì hè chjamatu rifrattore.

In u 1663, l'astrònomu scozzese Gregory hà fattu un specchiu Gregory utilizendu u principiu di riflessione di a luce, ma ùn era micca populari per via di a tecnulugia di fabricazione immatura.In u 1667, u scientist britannicu Newton hà migliuratu pocu l'idea di Gregory è hà fattu un specchiu newtonianu.A so apertura hè solu 2,5 cm, ma l'ingrandimentu hè più di 30 volte.Elimina ancu a diferenza di culore di u telescopiu di rifrazione, chì a rende assai pratica.In u 1672, u Francese Cassegrain cuncepì u riflettore Cassegrain più cumunimenti utilizatu cù specchi cuncavi è cunvessi.U telescopiu hà longu focale longu, corpu di lente corta, grande ingrandimentu è immagine chjara;Pò esse usatu per fotografà corpi celesti grandi è chjuchi in u campu.U telescopiu Hubble usa stu tipu di telescopiu di riflessione.

In u 1781, l'astrònomu britannichi W. Herschel è C. Herschel anu scupertu Uranu cù un specchiu di apertura di 15 cm.Da tandu, l'astrònomu anu aghjustatu parechje funzioni à u telescopiu per fà avè a capacità di l'analisi spettrali è cusì.In u 1862, l'astrònomu americani Clark è u so figliolu (A. Clark è A. g. Clark) anu fattu un rifrattore di apertura di 47 cm è pigliò ritratti di stelle di cumpagnie Sirius.In u 1908, l'astrònomu americanu Haier guidò a custruzzione di un specchiu di apertura di 1,53 metri per catturà u spettru di l'astri di Sirius.In u 1948, u telescopiu Haier hè statu finitu.A so apertura di 5,08 metri hè abbastanza per osservà è analizà a distanza è a velocità apparente di i corpi celesti distanti.

In u 1931, l'otticu tedescu Schmidt hà fattu u telescopiu Schmidt, è in u 1941, l'astrònomu suvièticu mark sutov hà fattu u specchiu di rintrazione di Cassegrain, chì hà arricchitu i tipi di telescopi.

In i tempi muderni è cuntempuranei, i telescopi astronomichi ùn sò più limitati à bande ottiche.In u 1932, l'ingegneri di a radiu americanu anu rilevatu a radiazione radio da u centru di a galaxia Via Lattea, chì marca a nascita di a radiuastronomia.Dopu à u lanciu di satelliti artificiali in u 1957, i telescopi spaziali fiuriscenu.Dapoi u novu seculu, i novi telescopi cum'è i neutrini, a materia scura è l'onda gravitazionale sò in ascendente.Avà, assai messagi mandati da i corpi celesti sò diventati u fundus di l'astrònomu, è a visione umana hè sempre più larga.

A principiu di nuvembre 2021, dopu à un longu periodu di sviluppu di l'ingegneria è teste d'integrazione, l'attesu telescopiu spaziale James Webb (JWST) hè finalmente ghjuntu à u situ di lanciamentu situatu in Guyana Francese è serà lanciatu in un futuru vicinu.

Principiu di travagliu di u telescopiu astronomicu:

U principiu di funziunamentu di u telescopiu astronomicu hè chì a lente objetiva (lente cunvexa) focalizeghja l'imaghjina, chì hè amplificata da l'oculare (lente convex).Hè focalizatu da a lente ughjettiva è poi amplificata da l'oculare.L'obiettivu è l'oculare sò strutture doppie separate, per migliurà a qualità di l'imaghjini.Aumentà l'intensità luminosa per unità di area, perchè a ghjente pò truvà oggetti più scuri è più dettagli.Ciò chì entra in i vostri ochji hè una luce quasi parallela, è ciò chì vede hè una imagina imaginaria magnificata da l'oculare.Hè per ingrandà u picculu angulu di apertura di l'ughjettu distante secondu un certu ingrandimentu, per avè un grande angulu di apertura in u spaziu di l'imaghjini, per chì l'ughjettu chì ùn pò micca esse vistu o distintu à l'occhiu nudu diventa chjaru è distinguibile.Hè un sistema otticu chì mantene u fasciu parallelu incidente emessu in parallelu à traversu a lente ughjettiva è l'oculare.Ci sò generalmente trè tippi:

1 、 U telescopiu di rifrazione hè un telescopiu cù lente cum'è lente obiettiva.Pò esse divisu in dui tipi: u telescopiu Galileo cù lenti cuncave cum'è oculare;Telescopiu Kepler cù lente cunvexa cum'è oculare.Perchè l'aberrazione cromatica è l'aberrazione sferica di l'ughjettu di una sola lente sò assai serii, i telescopi di rifrazione muderni spessu usanu dui o più gruppi di lenti.

2、 Un telescopiu riflettente hè un telescopiu cù un specchiu cuncavu cum'è lenti obiettivu.Pò esse divisu in telescopiu Newton, telescopiu Cassegrain è altri tipi.U vantaghju principali di u telescopiu riflettente hè chì ùn ci hè micca aberrazione cromatica.Quandu a lente objetiva adopta un paraboloide, l'aberrazione sferica pò ancu esse eliminata.In ogni casu, per riduce l'influenza di l'altri aberrazioni, u campu di vista dispunibule hè chjucu.U materiale per a fabricazione di u specchiu necessita solu un picculu coefficient di espansione, un stress bassu è una macinazione faciule.

3 、 U telescopiu catadiottricu hè basatu annantu à u specchiu sfericu è aghjustatu cù l'elementu refrattivu per a correzione di l'aberrazione, chì pò evità un prucessu asfericu à grande scala difficiule è ottene una bona qualità di l'imaghjini.U famosu hè u telescopiu Schmidt, chì mette una piastra di correzione Schmidt in u centru sfericu di u specchiu sfericu.Una superficia hè un pianu è l'altru hè una superficia asferica ligeramente deformata, chì face chì a parte cintrali di u fasciu cunverge un pocu è a parte perifèrica diverge ligeramente, solu currettendu l'aberrazione sferica è u coma.


  • Previous:
  • Next:

  • I prudutti cunnessi